Emoții aproape politice

Nu știam că marele „anunț” îmi poate răscoli emoțional o gamă atât de largă de sentimente și trăiri. Am așteptat discursul ministrului justiției cu interes și, spre rușinea mea , cu puțină speranță tâmpă că poate a sosit momentul să spargem buba, să rupem pisica, să începem cu punctul zero pe un drum corect, moment pe care îl aștept de vreo 25 de ani. Pentru că empatizez ușor, mi s-au umezit ochii văzând chinul prin care trecea bietul om, în încercarea de a pune într-o formulă coerentă gogorițe incoerente; mi-a curs de-a binelea o lacrimă pe obraz gândindu-mă că omul are probabil păcate grele de spălat, căci altfel, fără a-i pune la îndoială inteligența, nu văd cum poate tolera o situație atât de jenantă; am râs ( cu un râs amar) de comicul încercării de a ridica infracțiunea la rang de virtute și de a considera legea un dezastru ce te poate lovi oricând transformându-te în sinistrat; m-a încercat și plictiseala discursurilor lungi și sterpe; mi s-au încins urechile de deznădejde și îngrijorare pentru că mă tem că în viața care îmi trece nu voi avea norocul să trăiesc punctul zero al drumului drept; m-am jenat că sunt român și că imaginea României e așa de șifonată, de cine credeți?.. De singura persoană din România respectată de Europa. Tam- nesam m-am gândit la actul prostituției și la un dans prost la bară. Ministrul justiției, om care a predat studenților dreptul, îmi evocă un dans prost la bară, realizat de o prostituată strânsă cu ușa.

” Stăpâniți mereu de urâta patimă a câștigului, ei și-o ostoiesc în cele mai murdare chipuri. Minciuna, sperjurul, furtul, înșelăciunea și pungășeala le călăuzesc întreaga viață. Dar asta nu-i împiedică să se creadă mai presus de toți ceilalți oameni”…  Oare de cine vorbește Erasmus din Rotterdam, de dincolo de veacuri, punând vorbele în gura Nebuniei? De unul, de altul, de oameni pe care îi tot văd pe la televizor…

19 comentarii la „Emoții aproape politice

  1. Cu greu am apăsat pe „like”… Să spun că nu îmi place situația asta e pueril. Starea ce mi-o dă nu poate fi descrisă în cuvinte. Este pur și simplu un scenariu scris de Kafka ce se întâmplă în momentul de față în țară…

    Apreciat de 1 persoană

  2. Nu, draga adolescentarebela, nu Strasbourgul, nici Neversul nici Parisul, nici Franta, Germania, Europa, sau alt continent sau loc geografic de pe Terra confera linistea si pacea, ci încrederea neconditionata în Cuvântul lui Dumnezeu întrupat în Fiul omului. Unic Adevar Absolut eliberator caci Omul este cel ce sfinteste locul si nu viceversa… 🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s