Pofte

Să fie vorba de un scurtcircuit rațional? Sau poate de plăcerea pe care o simt la alții și pe care mi-o doresc și eu? Sau poate e doar năstrușnica zodie a Săgetătorului? Dincolo de motivația reală este incontestabilă pofta ce mă apucă uneori de a face ceva cu totul nou, care să-mi spargă rutina zilnică și să-mi aducă satisfacție. Așa s-a întâmplat cu pofta, venită de nicăieri, de a face prăjituri. Imaginația mea vedea mormane de casuțe de turtă dulce, figurine de bezea și râuri de ciocolată. Odată cu checul scos din cuptor mi s-a răsuflat și pofta de a face prăjituri, certificându-mi că nu e de mine. Altădată, am poftit să fac trasee montane, zgândărită de sclipirea pasională pe care am văzut-o în ochii de montaniard. Lucrurile nu au fost așa de simple ca în cazul prăjiturilor: am investit un salariu în echipament și am mers la sală să-mi cresc rezistența fizică. Dar în ziua marelui traseu, pofta de a urca munții s-a dus cu fiecare sută de metri, odată cu rucsacul meu, la care am renunțat fără regrete. Am ajuns, cu mare întârziere, la cabană, cu gleznele zvâcnind și cu senzație de greață, din cauza oboselii și a ciocolatei de care eram plină. Întoarcerea, pe care aș fi bănuit-o mai ușoară, m-a convins iremediabil să nu mai poftesc la trasee montane. Altă poftă e legată de Ninel, zugravul pe care-l ador, pentru că îi pot lăsa cheile, în timp ce noi fugim de acasă, având libertatea totală de a face ce crede el de cuviință. Uneori, Ninel mă cheamă să-i mai aduc materiale. Într-una din aceste ocazii, l-am putut vedea pe Ninel la lucru: fericit, vesel  și binedispus. E de înțeles că mi s-a făcut poftă de zugrăvit, iar Ninel, profesionist desăvârșit, respectând principiul „clientul nostru – stăpânul nostru”, mi-a pus trafaletul în mână și mi-a făcut un coif din ziar. Nu am trecut testul de înmuiere a trafaletului în vopsea și Ninel,la baza scării pe care mă cocoțase și agățat de gleznele mele, mă boscorodea că las urme pe tavan. Mi-a trecut și pofta zugrăvitului. În aceste zile frumoase, ba chiar în clipa asta, legat de faptul că mi-am pus roțile de iarnă, mă încearcă epuizant pofta de a fi mecanic auto. Deocamdată am interdicție de a ridica, măcar un centimetru, capota.

Deh, zodia Săgetătorului…

22 de comentarii la „Pofte

    • Apropo de pofte si sfarsituri, mi-am amintit de un banc. Cica unul era pe patul de moarte. Totalmente vlaguit fizic si mental, fara nicio dorinta si fara nicio pofta, zacea in pat si astepta resemnat sa moara. Si cum statea el asa singur in camera lui a simtit dintr-o data un miros extraordinar, mirosul prajiturilor sale favorite, o aramo coplesitoare care parea ca vine de pretutindeni. Era toalmente scufundat in acea unica si neverosimil de intensa senzatie olfactiva. Pentru cateva clipe s-a gandit ca a murit deja si ca simte mirosul paradisului. Dar totusi nu. Nu inca. Mirosul era unul real si ii gadila narile. Mânat mai degraba de curiozitate decat de pofta s-a concentrat intr-un ultim efort si s-a ridicat din pat. A pasit clatinandu-se, a deschis usa si a urmat mirosul. A ramas incremenit. Pe masa din sufragerie trona un platou urias plin cu prajiturile sale favorite, rume si aburinde. Si-a dat seama ca sotia sa ii facuse prajituri, prajiturile lui favorite. Cu ochii impaienjeniti de lacrimi a intins un brat tremurand incercand sa ia o prajitura cand, deodata, cineva l-a pocnit cu un linguroi peste mana. A intors capul si a vazut-o pe sotia sa care i-a zis: „Nu le atinge. Sunt pentru inmormantare”.

      Apreciat de 2 persoane

  1. Dupa cate stim noi unul, si mai stim si noi cate ceva, in aceasta perioada a anului, Soarele traverseaza intr-adevar constelatia Sagetatorului… Interesant mod de a ne spune ca este ziua ta, invocand zodia Sagetatorului, intr-un „eseu” despre pofte si inceputuri. Ce sa zic? La multi ani cu sanatate, cu fericire si cu dragoste, iar dorintele si poftele sa ti se implineasca intocmai si la timp in noul tau an („un an nou e o carte care inca nu s-a scris”)… Succes in a-ti conserva si spori imaginatia si pofta de a fi scriitoare… si Adore. La multi ani Adore!

    P.S. Ai putea zice ca desigur ca dupa razboi multi viteji se arata, dar totusi ti-as spune ca te-am banuit c-ai fi sagetatoare. 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    • Ca de obicei, ai tu felul tău de a vedea lucrurile corect (capacitatea asta de a extrage esențialul nu am mai întâlnit-o decât la o singură persoană). Primesc cu plăcere urarea ta…la împlinirea vârstei de 48 și..4 zile. Dincolo de asta, chiar mi-ar prinde bine un job part-time, de care am mai avut în răstimpuri și chiar aș vrea să fie ceva nou și distractiv, din care să am și un câștig. Voi scrie și o carte, de proză scurtă, atunci când voi găsi impresarul potrivit. Te-aș întreba, pentru inspirație, de planurile tale, dar ar însemna să-ți înmoi anonimatul și misterul.

      Apreciază

      • Dupa cate se pare pentru tine Decembrie chiar ar trebui sa fie luna cadourilor, inca de la debut. De la inceput si pana la sfarsit, de la placere pana la esenta (cum ar veni 🙂 ), de la sf.Andrei pana la sf.Vasile. Sper ca ai fost cu-minte si ca Mos Nicolae a suplimentat consistent cadourile primite de ziua ta. Poate ca la anul o sa apara si part-time-ul acela distractiv și cu câștig. Dupa sf. Ion incolo, sau in jur de sf.Valentin. Cine stie! 🙂

        P.S. Planurile mele au o fluiditate si o autonomie mult dincolo de mijloacele mele de a le domina ori macar de a tine sub control functia de starea ce descrie „traiectoriile” pe care se teleporteaza cvasi-aleator intre imaginatie si realitate si/sau viceversa… Unele par prin insasi natura lor destinate sa se „materializeze” (implineasca) integral in inchipuire (nu fara a(-mi) oferi satisfatiile aferente). Prin urmare a-ti oferi un instantaneu (2D) al acestei curgeri nu are cum sa slujeasca dorinta ta de a te inspira (ci cel mult sa te deruteze). De exemplu acum incerc sa invat limba italiana pe apucate. Asa m-a apucat… Ma rog este o poveste (poate chiar o proza scurta) in spatele acestui plan… Alte planuri sunt (cel putin deocamdata) doar visuri… Altele (ne mai find chiar la inceput) si-au pierdut candoarea si savoarea debutului, si nu le-as mai putea considera realmente planuri (deh, orice idee pusa in practica este. nu-i asa?, un inger cazut). In fine toate curg. Anonimatul este autentic, misterul este fals. 🙂

        Apreciază

  2. Nici măcar la zodie n-am fost în stare să fiu hotărâtă, să aleg. Sunt un fel de berbec cu un fel de peşti, asta mi-a spus un cunoscător când i-am zis că-s născută-n 21. „Aaa, păi stai, aia-i prima zi de zodie deci nu, nu eşti în aia”. Dar în care? Cumva, eşti aşa, între.
    Mno, între sunt cam peste tot. Mai ales la prăjituri, în sensul că pofta mea se termină când în reţetă apare făină cât cuprinde sau după ochi. Că eu sunt darnică şi după mine ar cuprinde toată punga. Şi nu mă pot hotărî între a cremă de ciocolată sau de fructe.
    Şi decât să mă supăr că „sigur ailaltă era mai bună”, mai bine nu. Sunt tare hotărâtă însă când iau banii, cheile de la casă şi cobor la parterul blocului, la cofetărie.

    Apreciat de 3 persoane

  3. La capitolul prăjituri, am insistat de câteva ori până soțul mi-a dat o idee mai bună. Să iau făina, ouăle, etc. să le arunc în gunoi. Astfel economisesc nu doar curent electric ci și ore de trudă. Mai bine citesc o carte.
    M-am înscris la idogo ( un fel de qigong cu băț) dar îi așa de relaxant că sunt in stare să adorm cu bățul în mână. 🙄

    Apreciat de 1 persoană

      • Cărțile de bucate sunt valoroase într-o gospodărie: a mea e de-o seamă cu mine și arată ferfeniță. O răsfoiesc uneori pentru a mă inspira. E foarte utilă pentru că are niște trucuri prin care verifici, de exemplu, prospețimea legumelor. Tu ai mai văzut legume proaspete?

        Apreciază

    • M-am documentat despre idogo și nu m-am lămurit ce faci cu bățul acela: nu altoiești pe nimeni? Doar îl plimbi pe lângă tine? Sunt sigură că după ce te vei relaxa puțin vei trece la ceva mai activ. Mie îmi pare plictisitor.
      Îi mai anunț pe ai mei că le fac prăjituri, după rețete ușoare. Nu spun nimic, își acceptă soarta, dar au niște priviri resemnate că în cele din urmă renunț.
      Hai, că nu sunt coerentă: eu te văd făcând yoga.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s